Ion Luca Caragiale:Doua Loturi | Caracterizarea lui Lefter Popescu

Ion Luca Caragiale

Doua loturi

 Caracterizare de personaj – Lefter Popescu
 

Nuvelele lui Ion Luca Caragiale(1852-1912) se situeaza intre tragic si grotesc , intre comic si macabru ,construind un spectacol al lumii prin creatii realiste, psihologice sau fantastice.

Garabet Ibraileanu afirma : « Ca satiric , Caragiale e un pictor de moravuri ; ca tragic , un pictor de stari sufletesti, cu alte cuvinte, satira lui este sociala , tragedia lui e psihologica. »
Nuvela ‘’ Doua loturi ‘’ a fost publicata mai intai in ‘’Gazeta sateanului’’, apoi inclusa in volumul ‘’Momente si schite’’ , aparut in 1901.

Tema nuvelei realiste ‘’Doua loturi’’ costituie drama omului obisnuit , al carui destin este situat intre comic si tragic . Caragiale pune accent pe tragedia psihologica a personajului , reiesita din imbinarea visului cu realitatea.

Titlul este simbolic – speranta ca soarta s-ar putea schimba printr-un noroc ignorat pana acum , concretizata prin doua bilete de loterie ce ar fi putut fi castigatoare.

Lefter Popescu , pe numele adevarat Eleutheriu Popescu, este personajul principal din nuvela ‘’Doua loturi’’ de Ion Luca Caragiale. Eroul simbolizeaza omul obisnuit, un slujbas marunt la un minister, un ‘’impiegat’’, cum il numeste seful sau. Numele sau sugereaza lipsa banilor , saracia si umilinta.

Caragiale urmareste personajul in reactiile si starile lui interioare, nuvela fiind realista si psihologica.

Cuprins de panica si de nerabdare, el se invoieste cateva zile de la serviciu si rascolestetoata casa pentru a gasi biletele. Dintr-un om linistit, se transforma intr-unul impulsiv si violent. Intra in contact cu toata lumea, avand convingerea ca toti se opun imbogatirii sale.Isi pierde increderea in ceilalti, devenind suspicios cu toata lumea, inclusiv cu sotia lui.

Convins ca sotia nu a controlat buzunarele jachetei, Popescu se dovedeste necrutator cu ea. Cu o violenta batjocoritoare sparge toate farfuriile sub ochii sotiei sale inspaimantate.
Suspecatand-o de Taca de hotie, Lefter o loveste brutal. Nelinistea personajului se transforma in tortura, isi pierde controlul, cu un comportament instabil, trecand de la deznadejde la speranta, de la manie la extaz.

La berarie, trece prin cele mai cumplite stari, mai intai scria ca in sase luni banii vor intra in fondurile loteriilor, apoi pentru ca vede privirea plina de repros a sefului sau, care-l credea bolnav.

Cautand dosarul cerut de sef, Lefter Popescu descopera biletele.Dupa atatea zile de suferinta, slujbasul umil isi inainteaza demisia si se razbuna, crede el, pentru viata de pana acum, plina de umilinta si neajunsuri. Simte satisfactia de a-si fi umilit macar o data seful turbat care il ingenunchease atata vreme.

Din aceasta stare de fericire deplina este aruncat in ghearele unei depresii totale. Este cuprins de o revolta impotriva sortii, gesturile sale exprima disperarea si razvratirea impotriva destinului.
Tot zbuciumul interior, fericire si disperare, bucurie si suferinta, duce inevitabil la prabusirea psihologica a personajului. Acest om obisnuit, simplu functionar, orbit de iluzia unei imbogatiri neasteptate, nu poate rezista sa-si vada visul sfaramat. Domnul Lefter este victima hazardului si hotaraste sa ramana un om simplu si ghinionist, asa cum a fost toata viata.

Soarta tragica a personajului nu este infatisata cu ironie de autor, ci mai mult cu compasiune si intelegere. Nuvela are accent aparent comic, in realitate fiind o drama cutremuratoare a unui om simplu, coplesit de soarta potrivnica.